욥기 24장 Fidela Biblia în limba română

  1. 1 De ce, văzând că timpurile nu sunt ascunse de cel Atotputernic, nu văd zilele lui cei ce îl cunosc?
  2. 2 [Unii] mută pietrele de hotar; ei cu violență iau turme și pășunea [lor].
  3. 3 Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanție.
  4. 4 Ei abat pe nevoiaș de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
  5. 5 Iată, [asemenea] măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să își [facă] lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia [aduce] hrană pentru ei [și] pentru copiii [lor].
  6. 6 Ei [își] culeg [fiecare ]nutrețul său în câmp și adună recolta viei celor stricați.
  7. 7 Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu [au] acoperământ pe frig.
  8. 8 Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munților și îmbrățișează stânca din lipsa unui adăpost.
  9. 9 Ei smulg pe cel fără tată de la piept și iau garanție de la sărac.
  10. 10 [Îl ]fac să meargă gol, fără haină, și iau snopul [de la] cel flămând.
  11. 11 [Ei] fac ulei înăuntrul zidurilor lor [și] calcă teascurile [lor] de vin și suferă de sete.
  12. 12 Oamenii din cetate gem și sufletul celui rănit țipă; totuși Dumnezeu nu [le] pune [la socoteală ]nebunia.
  13. 13 Ei sunt dintre cei care se revoltă împotriva luminii, ei nu cunosc căile ei, nici nu locuiesc în cărările ei.
  14. 14 Ucigașul, ridicându-se [odată] cu lumina, ucide pe sărac și pe nevoiaș și în timpul nopții este ca un hoț.
  15. 15 De asemenea ochiul celui adulter așteaptă amurgul, spunând: Niciun ochi nu mă va vedea; și își deghizează fața.
  16. 16 În întuneric ei sparg casele [pe care] le-au însemnat pentru ei în timpul zilei; ei nu cunosc lumina.
  17. 17 Căci dimineața [este] pentru ei întocmai ca umbra morții, dacă [cineva] [îi] cunoaște, [ei sunt în] terorile umbrei morții.
  18. 18 El [este] iute ca apele; partea lor este blestemată pe pământ; nu privește calea viilor.
  19. 19 Secetă și arșiță mistuie apele zăpezilor; [la fel ]mormântul [celor care] au păcătuit.
  20. 20 Pântecul îl va uita; viermele se va înfrupta din el; nu va mai fi amintit; și stricăciunea va fi frântă ca un pom.
  21. 21 El se poartă rău cu cea stearpă [care] nu naște și nu face bine văduvei.
  22. 22 El atrage de asemenea pe cel puternic cu puterea sa; se ridică și niciun [om] nu este sigur de viață.
  23. 23 Deși îi este dat [să fie] în siguranță acolo unde se odihnește, totuși ochii lui [sunt] peste căile lor.
  24. 24 Ei sunt înălțați pentru puțin timp, dar apoi sunt înjosiți; sunt scoși de pe cale ca toți [ceilalți] și retezați ca vârfurile spicelor.
  25. 25 Și dacă nu [este așa] acum, cine mă va face mincinos și va face vorbirea mea fără valoare?