시편 22편 Fidela Biblia în limba română
- 1 Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? [De ce ești așa] departe de a mă ajuta și[ de] cuvintele răcnetului meu?
- 2 Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.
- 3 Dar tu [ești] sfânt, [tu], care locuiești [în] laudele lui Israel.
- 4 Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.
- 5 Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.
- 6 Dar eu[ sunt] vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.
- 7 Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, [își] țuguie buza, clatină din cap, [spunând:]
- 8 S-a încrezut în DOMNUL [că] îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.
- 9 Dar tu [ești] cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper [când eram] pe sânii mamei mele.
- 10 Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu [ești] Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
- 11 Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea [este] aproape, pentru că [nu este] nimeni să ajute.
- 12 Mulți tauri m-au încercuit; [tauri] puternici din Basan m-au înconjurat.
- 13 Și-au deschis gura împotriva mea, [ca] un leu care sfâșie și răcnește.
- 14 Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.
- 15 Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.
- 16 Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.
- 17 Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc [și] se holbează la mine.
- 18 Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.
- 19 Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.
- 20 Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.
- 21 Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.
- 22 Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.
- 23 Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.
- 24 Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
- 25 În marea adunare lauda mea [va fi ]despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.
- 26 Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.
- 27 Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.
- 28 Pentru că împărăția [este] a DOMNULUI și el [este] guvernatorul peste națiuni.
- 29 Toți [cei ]grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.
- 30 O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.
- 31 Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut [aceasta].