이사야 37장 Fidela Biblia în limba română
- 1 Şi s-a întâmplat, când împăratul Ezechia a auzit [aceasta], că şi-a sfâşiat hainele şi s-a acoperit cu pânză de sac şi a intrat în casa DOMNULUI.
- 2 Şi a trimis pe Eliachim, care [era] peste casă şi pe Şebna, scribul, şi pe bătrânii preoţilor, acoperiţi cu pânză de sac, la profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
- 3 Şi ei i-au spus: Astfel spune Ezechia: Această zi [este] o zi de tulburare şi de mustrare şi de blasfemie, deoarece copiii au ajuns la naştere şi nu [este] putere pentru a naşte.
- 4 Poate că DOMNUL Dumnezeul tău va auzi cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să ocărască pe Dumnezeul cel viu; şi va mustra cuvintele pe care DOMNUL Dumnezeul tău le-a auzit; de aceea înalţă rugăciunea ta pentru rămăşiţa care a rămas.
- 5 Astfel servitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia.
- 6 Şi Isaia le-a spus: Astfel să spuneţi stăpânului vostru: Astfel spune DOMNUL: Nu te teme de cuvintele pe care le-ai auzit, cu care servitorii împăratului Asiriei m-au blasfemiat.
- 7 Iată, voi trimite o pufnire peste el şi va auzi un zvon şi se va întoarce în ţara sa; şi îl voi face să cadă prin sabie în ţara sa.
- 8 Astfel, Rabşache s-a întors şi l-a găsit pe împăratul Asiriei războindu-se împotriva Libnei, pentru că auzise că plecase din Lachis.
- 9 Şi a auzit spunând referitor la Tirhaca, împăratul Etiopiei: A ieşit să facă război cu tine. Şi când a auzit, a trimis mesageri la Ezechia, spunând:
- 10 Astfel să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda, spunând: Să nu te înşele Dumnezeul tău în care te încrezi, spunând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.
- 11 Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, distrugându-le în întregime; şi vei fi tu scăpat?
- 12 I-au scăpat dumnezeii naţiunilor pe cei pe care i-au nimicit părinţii mei, [precum] Gozanul şi Haranul şi Reţeful şi pe copiii Edenului care [erau] în Telasar?
- 13 Unde [este ]împăratul Hamatului şi împăratul Arpadului şi împăratul cetăţii lui Sefarvaim, Henei şi Ivei?
- 14 Şi Ezechia a primit scrisoarea din mâna mesagerilor şi a citit-o; şi Ezechia s-a urcat la casa DOMNULUI şi a întins-o înaintea DOMNULUI.
- 15 Şi Ezechia s-a rugat către DOMNUL, spunând:
- 16 DOAMNE al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, tu care locuieşti [între ]heruvimi, tu, numai tu, [eşti ]Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului, tu ai făcut cerul şi pământul.
- 17 Pleacă-ţi urechea, DOAMNE, şi ascultă; deschide-ţi ochii, DOAMNE, şi vezi, şi ascultă toate cuvintele lui Sanherib, care a trimis să ocărască pe Dumnezeul cel viu.
- 18 În adevăr, DOAMNE, împăraţii Asiriei au risipit toate naţiunile şi ţările lor,
- 19 Şi au aruncat dumnezeii lor în foc, fiindcă ei nu [erau ]dumnezei, ci lucrarea mâinilor oamenilor, lemn şi piatră, de aceea i-au nimicit.
- 20 Acum, DOAMNE Dumnezeul nostru, salvează-ne din mâna lui, ca să cunoască toate împărăţiile pământului că tu, numai tu[ eşti ]DOMNUL.
- 21 Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia, spunând: Astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Pentru că te-ai rugat către mine împotriva lui Sanherib, împăratul Asiriei,
- 22 Acesta [este ]cuvântul pe care DOMNUL l-a spus referitor la el: Fecioara, fiica Sionului, te-a dispreţuit [şi][ ]a râs de tine în batjocură; fiica Ierusalimului şi-a scuturat capul spre tine.
- 23 Pe cine ai ocărât şi ai blasfemiat tu? Şi împotriva cui [ţi]-ai înălţat vocea şi ţi-ai ridicat ochii în înalt? Împotriva Celui Sfânt al lui Israel.
- 24 Prin servitorii tăi ai ocărât pe Domnul şi ai spus: Prin mulţimea carelor mele m-am urcat pe înălţimea munţilor, pe coastele Libanului; şi voi reteza cedrii înalţi ai acestuia [şi] brazii săi cei aleşi; şi voi intra în înălţimea graniţei lui [şi][ ]în pădurea Carmelului său.
- 25 Am săpat şi am băut apă; şi cu talpa picioarelor mele am secat toate râurile locurilor asediate.
- 26 Nu ai auzit tu [că ]de demult am făcut aceasta, [şi ]că[ ]din timpuri vechi am întocmit-o? Acum am împlinit-o, ca tu să risipeşti cetăţi apărate [în ]mormane de ruine.
- 27 De aceea locuitorii lor [au avut ]mică putere, au fost descurajaţi şi încurcaţi, au fost [ca ]iarba câmpului şi [ca ]planta verde, [ca ]iarba de pe acoperişurile caselor şi [ca grâne ]prăjite înainte să fi crescut.
- 28 Dar îţi cunosc locuinţa şi ieşirea şi intrarea şi furia împotriva mea.
- 29 Deoarece furia ta împotriva mea şi tumultul tău s-au ridicat la urechile mele, de aceea voi pune cârligul meu în nasul tău şi frâul meu în buzele tale şi te voi întoarce pe calea pe care ai venit.
- 30 Şi acesta îţi[ va fi ]semn: Veţi mânca în [acest ]an ceea ce creşte de la sine; şi în al doilea an ceea ce răsare din acestea, şi în al treilea an să semănaţi şi să seceraţi şi să sădiţi vii şi să mâncaţi din rodul lor.
- 31 Şi rămăşiţa care a scăpat din casa lui Iuda va prinde din nou rădăcină în jos şi va avea rod în sus,
- 32 Fiindcă din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion cei care vor scăpa, zelul DOMNULUI oştirilor va face aceasta.
- 33 De aceea, astfel spune DOMNUL referitor la împăratul Asiriei: El nu va intra în această cetate, nici nu va trage vreo săgeată acolo, nici nu va veni înaintea ei cu scuturi, nici nu va ridica întăritură împotriva ei.
- 34 Pe calea pe care a venit, pe aceeaşi se va întoarce şi nu va intra în această cetate, spune DOMNUL.
- 35 Fiindcă eu voi apăra această cetate pentru a o salva pentru mine şi pentru servitorul meu David.
- 36 Atunci îngerul DOMNULUI a ieşit şi a lovit în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii; şi când s-au ridicat devreme dimineaţa, iată, toţi [erau] trupuri moarte.
- 37 Astfel Sanherib, împăratul Asiriei, a plecat şi a mers şi s-a întors şi a locuit la Ninive.
- 38 Şi s-a întâmplat, pe când el se închina în casa lui Nisroc, dumnezeul său, că Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au lovit cu sabia; şi au scăpat în ţara Armeniei, şi Esar-Hadon, fiul său, a domnit în locul lui.