이사야 57장 Fidela Biblia în limba română

  1. 1 Cel drept piere şi nimeni nu pune [aceasta ]la inimă, şi oameni miloşi [sunt ]luaţi, fără ca nimeni să ia aminte că cel drept este luat de la răul [ce vine.]
  2. 2 El va intra în pace, ei se vor odihni în paturile lor, [fiecare ]umblând [în ]integritatea lui.
  3. 3 Dar apropiaţi-vă aici, voi, fii ai vrăjitoarei, sămânţă a adulterului şi a curvei.
  4. 4 De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui lărgiţi gura [şi][ ]scoateţi limba? [Nu sunteţi ]copii ai fărădelegii, o sămânţă a falsităţii,
  5. 5 Aprinzându-vă cu idoli sub fiecare pom verde, ucigând copiii în văile de sub coastele stâncilor?
  6. 6 Printre [pietrele ]netede ale pârâului [este ]partea ta; ele, ele [sunt ]sorţul tău, lor le-ai turnat un dar de băutură, ai adus un dar de mâncare. Să primesc eu mângâiere în acestea?
  7. 7 Pe un munte îngâmfat şi înalt ţi-ai aşezat patul, chiar până acolo ai mers să aduci sacrificiu.
  8. 8 De asemenea în spatele uşilor şi al stâlpilor ţi-ai aşezat amintirea, căci te[-]ai descoperit [altuia ][și] nu mie şi te-ai urcat, ţi-ai lărgit patul şi ţi-ai făcut [un legământ ]cu ei; ai iubit patul lor unde [l-]ai văzut.
  9. 9 Şi ai mers la împărat cu untdelemn şi ai înmulţit miresmele tale şi ai trimis mesagerii tăi departe şi [te]-ai înjosit chiar până la iad.
  10. 10 Ai obosit de măreția căilor tale; [totuşi ]nu ai spus: Nu este speranţă; ai găsit viaţa mâinii tale; de aceea nu te-ai mâhnit.
  11. 11 Şi de cine te-ai temut sau înfricat, că ai minţit şi nu ţi-ai amintit de mine, nici nu ai pus [aceasta ]la inimă? Nu am tăcut încă din vechime, iar tu nu te-ai temut de mine?
  12. 12 Voi vesti dreptatea ta şi faptele tale, deoarece nu îţi vor folosi.
  13. 13 Când strigi, să te elibereze mulţimile tale; dar vântul le va duce pe toate; zădărnicia [le ]va lua, dar cel ce îşi pune încrederea în mine va stăpâni pământul şi va moşteni muntele meu sfânt;
  14. 14 Şi va spune: Înălţaţi, înălţaţi, pregătiţi calea, îndepărtaţi piatra de poticnire din calea poporului meu.
  15. 15 Fiindcă astfel spune Cel înalt şi preaînalt care locuieşte în eternitate, al cărui nume [este ]Sfânt: Eu locuiesc în [locul ]înalt şi sfânt cu cel care de[ ]asemenea[ este ]al unui duh căit şi umil, pentru a înviora duhul celui umil şi pentru a înviora inima celor căiţi.
  16. 16 Căci nu mă voi certa pentru totdeauna, nici nu voi fi totdeauna furios, fiindcă duhul ar lipsi dinaintea mea şi sufletele [pe care ]le-am făcut.
  17. 17 Pentru nelegiuirea lăcomiei lui m-am înfuriat şi l-am lovit, m-am ascuns şi m-am înfuriat, iar el a continuat cu perversitate pe calea inimii lui.
  18. 18 Am văzut căile lui şi îl voi vindeca, de asemenea îl voi conduce şi îi voi restaura mângâieri, lui şi jelitorilor lui.
  19. 19 Eu creez rodul buzelor. Pace, pace [celui ce este ]departe şi [celui ce este ]aproape, spune DOMNUL; şi îl voi vindeca.
  20. 20 Dar cei stricaţi [sunt ]ca marea tulburată, când nu se poate odihni, ale cărei ape aruncă noroi şi pământ.
  21. 21 [Nu este ]pace, spune Dumnezeul meu, celui stricat.