마태복음 26장 Fidela Biblia în limba română
- 1 Și s-a întâmplat că, după ce Isus a terminat toate aceste cuvinte, a spus discipolilor săi:
- 2 Știți că peste două zile este paștele și Fiul omului este trădat pentru a fi crucificat.
- 3 Atunci s-au adunat preoții de seamă și scribii și bătrânii poporului în curtea palatului marelui preot, care se numea Caiafa,
- 4 Și au convenit ca să prindă pe Isus prin viclenie și să [îl] ucidă.
- 5 Dar spuneau: Nu în [ziua] sărbătorii, ca nu cumva să fie tulburare în popor.
- 6 Iar când Isus era în Betania, în casa lui Simon leprosul,
- 7 A venit la el o femeie având un vas de alabastru cu mir foarte prețios și l-a turnat pe capul lui în timp ce stătea la masă.
- 8 Dar când au văzut, discipolii lui s-au supărat foarte mult, spunând: Pentru ce risipa aceasta?
- 9 Fiindcă acest mir s-ar fi putut vinde pentru mult și dat săracilor.
- 10 Când Isus a înțeles, le-a spus: De ce tulburați femeia? Fiindcă a lucrat o lucrare bună față de mine.
- 11 Deoarece pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
- 12 Fiindcă ea, turnând acest mir pe trupul meu, a făcut[-][o] pentru înmormântarea mea.
- 13 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, în întreaga lume, va fi spus și ce a făcut ea, spre amintirea ei.
- 14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscariot, s-a dus la preoții de seamă,
- 15 Și [le]-a spus: Ce voiți să îmi dați și vi-l voi preda? Și s-au înțeles cu el pentru treizeci de arginți.
- 16 Și de atunci căuta ocazia potrivită să îl trădeze.
- 17 Și în prima [zi] a azimelor, discipolii au venit la Isus, spunându-i: Unde voiești să îți pregătim să mănânci paștele?
- 18 Iar el a spus: Mergeți în cetate la cutare om și spuneți-i: Învățătorul spune: Timpul meu este aproape; voi ține paștele în casa ta, cu discipolii mei.
- 19 Și discipolii au făcut cum îi îndrumase Isus; și au pregătit paștele.
- 20 Iar, după ce s-a înserat, a șezut cu cei doisprezece.
- 21 Și pe când mâncau, a spus: Adevărat vă spun că unul dintre voi mă va trăda.
- 22 Și s-au întristat foarte mult și a început fiecare dintre ei să îi spună: Sunt eu, Doamne?
- 23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce [își] înmoaie mâna cu mine în farfurie, acela mă va trăda.
- 24 Într-adevăr, Fiul omului se duce, așa cum este scris despre el; dar vai acelui om prin care Fiul omului este trădat! Bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.
- 25 Atunci Iuda, care l-a trădat, a răspuns și a zis: Rabi, sunt eu? [Iar] el i-a zis: Tu ai spus-[o].
- 26 Și pe când mâncau, Isus a luat o pâine și a binecuvântat-[o] și a frânt-[o] și a dat-[o] discipolilor și a spus: Luați, mâncați; acesta este trupul meu.
- 27 Și a luat paharul și după ce a adus mulțumiri, le-a dat, spunând: Beți toți din el;
- 28 Fiindcă acesta este sângele meu, al noului testament, care se varsă pentru mulți pentru iertarea păcatelor.
- 29 Dar vă spun: De acum încolo, nicidecum nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea nou cu voi în împărăția Tatălui meu.
- 30 Și după ce au cântat un imn, au ieșit înspre muntele Măslinilor.
- 31 Atunci Isus le-a spus: Voi toți vă veți poticni din cauza mea în această noapte; fiindcă este scris: Voi bate păstorul și oile turmei vor fi împrăștiate.
- 32 Dar după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.
- 33 Petru a răspuns și i-a zis: Chiar dacă toți se vor poticni din cauza ta, [totuși] niciodată eu nu mă voi poticni.
- 34 Isus i-a spus: Adevărat îți spun că: În această noapte înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori.
- 35 Petru i-a spus: Chiar dacă ar trebui să mor cu tine, nicidecum nu te voi nega. Și toți discipolii au spus la fel.
- 36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a spus discipolilor: Ședeți aici în timp ce mă voi duce să mă rog acolo.
- 37 Și a luat cu el pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să fie întristat și foarte mâhnit.
- 38 Atunci le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine.
- 39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut [cu] fața sa la[ pământ] și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă este posibil, să fie depărtat de la mine acest pahar; totuși nu cum voiesc eu, ci cum [voiești] tu.
- 40 Apoi a venit la discipoli și i-a găsit adormiți și i-a spus lui Petru: Ce, o oră nu ați fost în stare să vegheați cu mine?
- 41 Vegheați și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită; într-adevăr, duhul[ este] plin de zel, dar carnea, fără putere.
- 42 S-a depărtat din nou a doua oară și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă acest pahar nu poate fi depărtat de la mine fără să îl beau, facă-se voia ta.
- 43 Și venind, i-a găsit din nou adormiți; fiindcă ochii lor erau îngreunați.
- 44 Și i-a lăsat și a plecat din nou și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
- 45 Atunci a venit la discipolii săi și le-a spus: Dormiți de acum și odihniți-vă; iată, ora este aproape și Fiul omului este trădat în mâinile păcătoșilor.
- 46 Ridicați-vă, să mergem; iată, este aproape cel ce mă trădează.
- 47 Și pe când încă vorbea el, iată, Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea și cu el o mulțime mare cu săbii și bâte, de la preoții de seamă și bătrânii poporului.
- 48 Și cel ce îl trădase le dăduse un semn, spunând: Pe acela pe care îl[ ]voi săruta, acela este: prindeți-l.
- 49 Și apropiindu-se îndată de Isus, a spus: Bucură-te, Rabi; și l-a sărutat.
- 50 Iar Isus i-a spus: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci au venit și au pus mâinile pe Isus și l-au prins.
- 51 Și, iată, unul dintre cei ce erau cu Isus, a întins mâna și și-a scos sabia și a lovit pe un rob al marelui preot și i-a tăiat urechea.
- 52 Atunci Isus i-a spus: Pune-ți sabia la locul ei; fiindcă toți cei ce iau sabia, vor pieri de sabie.
- 53 Gândești că nu pot să rog acum pe Tatăl meu și el mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
- 54 Atunci cum se vor împlini scripturile, că astfel trebuie să fie?
- 55 În aceeași oră Isus a spus mulțimii: Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu bâte, ca să mă luați? Ședeam zilnic cu voi, învățându-[vă] în templu și nu m-ați prins.
- 56 Dar toate acestea s-a făcut ca scripturile profeților să se împlinească. Atunci toți discipolii l-au părăsit și au fugit.
- 57 Și cei ce l-au prins pe Isus [l]-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați scribii și bătrânii.
- 58 Iar Petru l-a urmat de departe, până la curtea palatului marelui preot și a intrat și a șezut cu servitorii să vadă sfârșitul.
- 59 Și preoții de seamă și bătrânii și tot consiliul căutau mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să îl ucidă.
- 60 Dar nu au găsit; deși au venit mulți martori falși, [totuși] nu au găsit [nimic]. Și la urmă au venit doi martori falși,
- 61 Și au spus: Acesta a zis: Sunt în stare să distrug templul lui Dumnezeu și să îl construiesc [iarăși] în trei zile.
- 62 Și marele preot s-a sculat și i-a spus: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?
- 63 Dar Isus tăcea. Și marele preot a răspuns și i-a zis: Te conjur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.
- 64 Isus i-a zis: Tu ai spus-[o]. Cu toate acestea vă spun: De acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.
- 65 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, spunând: A blasfemiat; ce nevoie mai avem de alți martori? Iată acum ați auzit blasfemia lui.
- 66 Ce gândiți voi? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte.
- 67 Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii și alții [l]-au pălmuit,
- 68 Spunând: Profețește-ne, Cristoase: Cine este cel ce te-a lovit?
- 69 Și Petru ședea afară în curtea palatului și o tânără a venit la el, spunând: Și tu ai fost cu Isus din Galileea.
- 70 Dar el a negat înaintea tuturor, spunând: Nu știu ce spui.
- 71 Și când a ieșit în portic, l-a văzut altă [tânără] și a spus celor de acolo: Și acesta era cu Isus din Nazaret.
- 72 Și din nou a negat cu jurământ: Nu [îl] cunosc [pe] omul [acesta].
- 73 Și după un timp, cei ce stăteau acolo în picioare au venit și i-au spus lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei, fiindcă și vorbirea ta te dă pe față.
- 74 Atunci el a început să blesteme și să jure, [spunând:] Nu [îl] cunosc pe omul acesta. Și îndată cocoșul a cântat.
- 75 Și Petru și-a amintit vorba lui Isus, care îi zisese: Înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori. Și a ieșit și a plâns cu amar.