바이블포탈

¹ Acestea [sunt] cuvintele pe care le-a rostit Moise, întregului Israel, de partea aceasta a Iordanului în pustiu, în câmpia din dreptul [Mării] Roşii, între Paran şi Tofel şi Laban şi Haţerot şi Di-Zahab.

² (Sunt unsprezece zile [de călătorie ]de la Horeb pe calea Muntelui Seir până la Cades-Barnea).

³ Şi s-a întâmplat în al patruzecilea an, în a unsprezecea lună, în prima [zi ]a lunii, că Moise a vorbit copiilor lui Israel, conform cu tot ceea ce DOMNUL i-a dat ca poruncă pentru ei;

⁴ După ce ucisese pe Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia în Hesbon; şi pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aştarot, în Edrei,

⁵ De partea aceasta a Iordanului, în ţara Moabului, Moise a început să vestească această lege, spunând:

⁶ DOMNUL Dumnezeul nostru ne-a vorbit la Horeb, spunând: Aţi locuit destul de mult pe muntele acesta;

⁷ Întoarceţi-vă şi călătoriţi şi mergeţi la muntele amoriţilor şi la toate [locurile] apropiate de el, în câmpie, la dealuri şi la vale şi în sud şi pe ţărmul mării, în ţara canaaniţilor şi la Liban până la râul cel mare, râul Eufrat.

⁸ Iată, v-am pus ţara înainte, intraţi şi stăpâniţi ţara pe care DOMNUL a jurat-[o] părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacob, că le-o va da lor şi seminţei lor, după ei.

⁹ Şi v-am vorbit în timpul acela, spunând: Nu vă pot purta singur,

¹⁰ DOMNUL Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi, iată, astăzi [sunteţi ]o mulţime ca stelele cerului.

¹¹ (DOMNUL Dumnezeul părinţilor voştri să vă facă de o mie de ori mai mulţi decât [sunteţi] şi să vă binecuvânteze, precum v-a promis!)

¹² Cum să pot purta eu singur necazul vostru şi povara voastră şi cearta voastră?

¹³ Luaţi-vă bărbaţi înţelepţi şi înţelegători şi cunoscuţi printre triburile voastre şi îi voi face conducători peste voi.

¹⁴ Şi mi-aţi răspuns şi aţi zis: Lucrul pe care l-ai spus să îl facem [este] bun.

¹⁵ Astfel că am luat pe mai marii triburilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am făcut capi peste voi, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute şi căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zeci şi administratori printre triburile voastre,

¹⁶ Şi am poruncit judecătorilor voştri în timpul acela, spunând: Ascultaţi [cauzele ]dintre fraţii voştri şi judecaţi cu dreptate între [fiecare ]om şi fratele său şi străinul [care este] cu el.

¹⁷ Să nu fiţi părtinitori în judecată, [ci ]să ascultaţi atât pe cel mic cât şi pe cel mare; să nu vă temeţi de faţa omului, pentru că judecata [este] a lui Dumnezeu şi cauza care este prea grea pentru voi să o[ ]aduceţi la mine şi o voi asculta.

¹⁸ Şi v-am poruncit în timpul acela toate lucrurile pe care trebuie să le împliniţi.

¹⁹ Şi când am plecat de la Horeb, am mers prin tot pustiul acela mare şi înfricoşător, pe care l-aţi văzut pe calea spre muntele amoriţilor, precum ne-a poruncit DOMNUL Dumnezeul nostru; şi am venit la Cades-Barnea.

²⁰ Şi v-am spus: Aţi ajuns la muntele amoriţilor, pe care ni-l dă DOMNUL Dumnezeul nostru.

²¹ Iată, DOMNUL Dumnezeul tău a pus ţara înaintea ta, urcă-te [şi] stăpâneşte-[o], precum ţi-a spus DOMNUL Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme nici nu te descuraja.

²² Şi v-aţi apropiat toţi de mine şi aţi spus: Să trimitem oameni înaintea noastră, să cerceteze ţara pentru noi şi să ne aducă ştire din nou despre calea pe care să ne urcăm şi despre cetăţile la care vom ajunge.

²³ Şi spusa aceasta mi-a plăcut mult; şi am luat doisprezece bărbaţi dintre voi, un [bărbat] din fiecare trib,

²⁴ Şi s-au întors şi s-au urcat la munte şi au venit până la Valea Eşcol şi au cercetat-o.

²⁵ Şi au luat în mâinile lor din rodul ţării şi ni [l]-au adus jos; şi ne-au adus ştire din nou şi au spus: [Este o ]ţară bună pe care ne-a dat-o DOMNUL Dumnezeul nostru.

²⁶ Totuşi nu aţi voit să vă urcaţi, ci v-aţi răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI Dumnezeul vostru.

²⁷ Şi aţi cârtit în corturile voastre şi aţi spus: Pentru că DOMNUL ne urăşte, ne-a scos din ţara Egiptului, ca să ne dea în mâna amoriţilor, să ne nimicească.

²⁸ Unde să ne urcăm? Fraţii noştri ne-au descurajat inima, spunând: Poporul [este] mai mare şi mai înalt decât noi; cetăţile [sunt] mari şi cu ziduri până la cer; şi mai mult, am văzut acolo pe copiii anachimilor.

²⁹ Atunci v-am spus: Nu vă îngroziţi, nici nu vă temeţi de ei.

³⁰ DOMNUL Dumnezeul vostru care merge înaintea voastră, el se va lupta pentru voi, conform cu tot ce a făcut pentru voi în Egipt, înaintea ochilor voştri;

³¹ Şi în pustiu, unde ai văzut cum DOMNUL Dumnezeul tău te-a purtat, precum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care aţi umblat, până aţi ajuns în acest loc.

³² Totuşi în acest lucru nu aţi crezut pe DOMNUL Dumnezeul vostru,

³³ Care a mers pe cale înaintea voastră, să cerceteze pentru voi un loc unde să vă înălţaţi corturile, noaptea în foc, să vă arate calea pe care să mergeţi şi ziua într-un nor.

³⁴ Şi DOMNUL a auzit vocea cuvintelor voastre şi s-a înfuriat şi a jurat, spunând:

³⁵ Negreşit niciunul dintre aceşti oameni din această generaţie rea nu va vedea ţara aceea bună, pe care am jurat să o dau părinţilor voştri,

³⁶ În afară de Caleb, fiul lui Iefune, el o va vedea; şi îi voi da pământul pe care a călcat, lui şi fiilor lui, deoarece a urmat pe deplin pe DOMNUL.

³⁷ Şi DOMNUL s-a mâniat şi pe mine, din cauza voastră, spunând: De asemenea nici tu nu vei intra acolo.

³⁸ [Ci ]Iosua, fiul lui Nun, care stă în picioare înaintea ta, el va intra acolo; încurajează-l, pentru că el va face pe Israel să o moştenească.

³⁹ Mai mult, micuţii voştri, despre care aţi spus că vor fi o pradă şi copiii voştri, care în acea zi nu au cunoscut între bine şi rău, ei vor intra acolo şi lor le-o voi da şi o vor stăpâni.

⁴⁰ Dar [cât despre ]voi[, ]întoarceţi-vă şi călătoriţi în pustiu pe calea Mării Roşii.

⁴¹ Şi aţi răspuns şi mi-aţi zis: Am păcătuit împotriva DOMNULUI; ne vom urca şi vom lupta, conform cu tot ceea ce ne-a poruncit DOMNUL Dumnezeul nostru. Şi când v-aţi încins fiecare cu armele sale de război, aţi fost gata să vă urcaţi pe deal.

⁴² Şi DOMNUL mi-a zis: Spune-le: Să nu vă urcaţi nici să nu luptaţi, ca să nu fiţi loviţi înaintea duşmanilor voştri, fiindcă eu nu [sunt] printre voi.

⁴³ Astfel v-am vorbit, dar aţi refuzat să ascultaţi şi v-aţi răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI şi v-aţi urcat înfumurați pe deal.

⁴⁴ Şi amoriţii, care au locuit pe acel munte, au ieşit împotriva voastră şi v-au urmărit, precum fac albinele, şi v-au nimicit în Seir, până la Horma.

⁴⁵ Şi v-aţi întors şi aţi plâns înaintea DOMNULUI, dar DOMNUL nu a dat ascultare vocii voastre, nici nu şi-a plecat urechea spre voi.

⁴⁶ Astfel că aţi locuit în Cades multe zile, conform cu zilele cât aţi stat [acolo].

신명기 1장 Fidela Biblia în limba română