사사기 21장 Fidela Biblia în limba română
- 1 Și bărbații lui Israel juraseră în Mițpa, spunând: Niciunul dintre noi nu va da pe fiica sa de soție, lui Beniamin.
- 2 Și poporul a venit la casa lui Dumnezeu și a rămas acolo până seara înaintea lui Dumnezeu; și și-au ridicat vocile și au plâns mult,
- 3 Și au spus: O, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, de ce s-a întâmplat aceasta în Israel, ca să lipsească astăzi un trib din Israel?
- 4 Și s-a întâmplat a doua zi că poporul s-a sculat devreme și a zidit acolo un altar și au oferit ofrande arse și ofrande de pace.
- 5 Și copiii lui Israel au spus: Cine dintre toate triburile lui Israel nu s-a urcat cu adunarea înaintea DOMNULUI? Pentru că făcuseră un mare jurământ referitor la cel care nu s-a urcat la DOMNUL la Mițpa, spunând: Cu siguranță va fi dat la moarte.
- 6 Și copiii lui Israel s-au pocăit pentru Beniamin, fratele lor, și au spus: Un trib este stârpit din Israel astăzi.
- 7 Cum să facem [rost ]de soții pentru cei care rămân, văzând că am jurat pe DOMNUL că nu le vom da dintre fiicele noastre, de soții?
- 8 Și au spus: Care dintre triburile lui Israel nu s-a urcat la Mițpa la DOMNUL? Și, iată, nimeni nu venise la tabără, la adunare, din Iabes-Galaad.
- 9 Fiindcă poporul a fost numărat și, iată, nu [era] [acolo] nimeni dintre locuitorii Iabes-Galaadului.
- 10 Și adunarea a trimis acolo douăsprezece mii de oameni dintre cei mai viteji și le-au poruncit, spunând: Duceți-vă și loviți cu ascuțișul sabiei pe locuitorii din Iabes-Galaad împreună cu femei și copii.
- 11 Și acesta [este] lucrul pe care să îl faceți: Să nimiciți cu desăvârșire orice parte bărbătească și pe orice femeie care s-a culcat cu bărbat.
- 12 Și au găsit printre locuitorii din Iabes-Galaad patru sute de fecioare tinere, care nu cunoscuseră bărbat și care nu s-au culcat cu parte bărbătească; și le-au adus în tabără la Șilo, care [este] în țara Canaanului.
- 13 Și întreaga adunare a trimis [pe câțiva ]să vorbească copiilor lui Beniamin, care [erau] la stânca Rimon și să îi cheme pașnic.
- 14 Și Beniamin s-a întors în acel timp și ei le-au dat de soții pe acelea pe care le-au lăsat vii dintre femeile Iabes-Galaadului; și totuși nu le ajungeau.
- 15 Și poporul s-a pocăit pentru Beniamin, pentru că DOMNUL făcuse o spărtură în triburile lui Israel.
- 16 Atunci bătrânii adunării au spus: Cum să facem [rost ]de soții pentru cei care rămân, văzând că femeile au fost nimicite din Beniamin?
- 17 Și au spus: [Trebuie să fie] o moștenire pentru cei scăpați din Beniamin, să nu fie nimicit un trib din Israel.
- 18 Totuși, nu putem să le dăm soții dintre fiicele noastre, căci copiii lui Israel au jurat, spunând: Blestemat [fie] cel care dă o soție lui Beniamin.
- 19 Atunci au spus: Iată, [este] o sărbătoare anuală a DOMNULUI în Șilo, [într-un loc ]care este spre nord de Betel, spre est de drumul mare care urcă de la Betel la Sihem, și spre sud de Lebona.
- 20 De aceea au poruncit copiilor lui Beniamin, spunând: Duceți-vă și pândiți în vii;
- 21 Și vedeți și, iată, dacă fetele din Șilo ies să danseze cu dansuri, atunci ieșiți dintre vii și fiecare bărbat să își prindă o soție dintre fiicele din Șilo și [apoi] duceți-vă în țara lui Beniamin.
- 22 Și dacă părinții lor sau frații lor vor veni la noi să se plângă, atunci le vom spune: Fiți binevoitori cu ei din cauza noastră; fiindcă în război nu i-am păstrat fiecărui bărbat soția, pentru că nu voi le-ați dat de data aceasta, [ca] să fiți vinovați.
- 23 Și copiii lui Beniamin au făcut astfel și [și]-au prins soții, conform numărului lor, dintre cele care dansau, pe care le-au prins; și au mers și s-au întors la moștenirea lor și au reparat cetățile și au locuit în ele.
- 24 Și copiii lui Israel au plecat de acolo în timpul acela, fiecare om la tribul său și la familia sa, și au ieșit de acolo fiecare la moștenirea sa.
- 25 În acele zile nu [era] împărat în Israel; fiecare om făcea [ceea ce] [era] drept în ochii săi.