사사기 5장 Fidela Biblia în limba română
- 1 Și Debora și Barac, fiul lui Abinoam, au cântat în ziua aceea, spunând:
- 2 Lăudați pe DOMNUL pentru răzbunarea lui Israel, când poporul s-a oferit de bunăvoie.
- 3 Ascultați, împăraților! Deschideți urechea, prinților! Eu, [chiar ]eu, voi cânta DOMNULUI; voi cânta DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.
- 4 DOAMNE, când ai ieșit tu din Seir, când ai mărșăluit din câmpia Edomului, pământul s-a cutremurat și cerurile au picurat, norii de asemenea au picurat apă.
- 5 Munții s-au topit dinaintea DOMNULUI, și Sinaiul, dinaintea DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.
- 6 În zilele lui Șamgar, fiul lui Anat, în zilele lui Iael, drumurile mari erau neumblate și călătorii umblau pe căi ocolitoare.
- 7 [Locuitorii ]satelor au încetat, au încetat în Israel, până m-am ridicat eu, Debora, până m-am ridicat eu, o mamă în Israel.
- 8 Ei [și]-au ales dumnezei noi; atunci războiul [era] la porți. Era văzut vreun scut sau vreo suliță printre patruzeci de mii în Israel?
- 9 Inima mea [este] spre guvernatorii lui Israel, care s-au oferit de bunăvoie din popor. Binecuvântați pe DOMNUL.
- 10 Vorbiți, voi, care călăriți pe măgari albi, care ședeți în judecată și umblați pe cale.
- 11 [Cei eliberați ]de zgomotul arcașilor în mijlocul adăpătoarelor, acolo vor repeta ei faptele drepte ale DOMNULUI, faptele drepte [către] [locuitorii ]satelor sale în Israel, atunci poporul DOMNULUI va coborî la porți.
- 12 Trezește-te, trezește-te, Debora, trezește-te, rostește o cântare; ridică-te, Barac, și du pe captivii tăi în captivitate, tu, fiu al lui Abinoam.
- 13 Atunci el l-a făcut pe cel ce a rămas să domnească peste nobilii din popor; DOMNUL m-a făcut să domnesc peste cei puternici.
- 14 Din Efraim [sunt cei ]a căror rădăcină [este] împotriva lui Amalec; după tine, Beniamin, între popoarele tale; din Machir au coborât guvernatori și din Zabulon cei care mânuiesc pana scriitorului.
- 15 Și prinții lui Isahar [erau ]cu Debora; da, Isahar și de asemenea Barac, el a fost trimis pe jos în vale. Pentru dezbinările lui Ruben [s-au făcut] multe gânduri ale inimii.
- 16 De ce ai rămas între staulele de oi, ca să auzi behăitele turmelor? Pentru dezbinările lui Ruben [s-au făcut ]multe cercetări ale inimii.
- 17 Galaadul a rămas dincolo de Iordan; și de ce a rămas Dan în corăbii? Așer a stat pe țărmul mării și a rămas în spărturile sale.
- 18 Zabulon și Neftali [au fost] un popor [care ]și-a primejduit viața până la moarte pe înălțimile câmpului.
- 19 Împărații au venit [și] au luptat, atunci împărații Canaanului au luptat în Taanac lângă apele din Meghido; ei nu au luat pradă de bani.
- 20 Ei s-au luptat din ceruri, stelele în rândurile lor au luptat împotriva lui Sisera.
- 21 Râul Chișon i-a măturat, acel râu vechi, râul Chișon. Ai călcat puterea în picioare, suflete al meu.
- 22 Atunci au fost copitele cailor frânte de galopul, de galopul puternicilor lor.
- 23 Blestemați Merozul, spune îngerul DOMNULUI, blestemați amar pe locuitorii lui, pentru că ei nu au venit în ajutorul DOMNULUI, în ajutorul DOMNULUI împotriva celor puternici.
- 24 Binecuvântată să fie mai presus de femei Iael, soția lui Heber chenitul, binecuvântată mai presus de femeile din cort.
- 25 El a cerut apă [și][ ]ea [i]-a dat lapte; i-a adus unt în vas domnesc.
- 26 Ea și-a pus mâna pe țăruș și mâna ei dreaptă pe ciocanul lucrătorilor; și a lovit cu ciocanul pe Sisera, i-a tăiat capul când a împuns și i-a străpuns tâmplele.
- 27 El s-a plecat la picioarele ei, a căzut, s-a întins jos, s-a plecat la picioarele ei, a căzut, unde s-a plecat, acolo a căzut mort.
- 28 Mama lui Sisera a privit pe fereastră și a strigat printre zăbrele: De ce i-a [atâta] timp carului său să vină? De ce întârzie roțile carelor sale?
- 29 Doamnele ei înțelepte i-au răspuns, da, și ea își răspunde singură:
- 30 Nu se grăbesc ei? [Nu] au împărțit prada, fiecărui bărbat o fată [sau] două [fete]; lui Sisera o pradă de culori diferite, o pradă de broderii de multe culori, broderii de multe culori pe ambele părți, [potrivite] pentru gâtul [celor ce iau ]pradă?
- 31 Astfel să piară toți dușmanii tăi, DOAMNE, dar cei care îl iubesc [să fie] ca soarele când răsare în puterea sa. Și țara a avut odihnă patruzeci de ani.