바이블포탈

¹ Și Samuel a murit; și toți israeliții s-au adunat și l-au plâns și l-au înmormântat în casa lui, la Rama. Și David s-a ridicat și a coborât în pustiul Paran.

² Și [era ]în Maon un bărbat, a cărui averi [erau] în Carmel; și acest bărbat[ ]era foarte bogat și avea trei mii de oi și o mie de capre; și își tundea oile în Carmel.

³ Și numele bărbatului [era] Nabal; și numele soției sale, Abigail; și [ea] [era] o femeie cu o bună înțelegere și cu o înfățișare frumoasă; dar bărbatul [era] arogant și rău în lucrurile sale; și el [era] din casa lui Caleb.

⁴ Și David a auzit [când era ]în pustiu că Nabal își tundea oile.

⁵ Și David a trimis zece tineri și David a spus tinerilor: Urcați-vă la Carmel și mergeți la Nabal și salutați-l în numele meu;

⁶ Și astfel să spuneți celui ce trăiește [în prosperitate]: Pace deopotrivă ție și pace casei tale și pace la tot ceea ce ai.

⁷ Și acum, am auzit că ai tunzători; acum, pe păstorii tăi, care au fost cu noi, nu i-am vătămat, nici nu le-a lipsit nimic, tot timpul cât au fost în Carmel.

⁸ Întreabă pe tinerii tăi și ei îți vor arăta. De aceea, să găsească tinerii favoare în ochii tăi, pentru că venim într-o zi bună; dă, te rog, orice îți este la îndemână servitorilor tăi și fiului tău David.

⁹ Și când tinerii lui David au ajuns, i-au vorbit lui Nabal conform cu toate aceste cuvinte în numele lui David și [apoi ]au încetat.

¹⁰ Și Nabal a răspuns servitorilor lui David și a zis: Cine [este] David? Și cine [este] fiul lui Isai? Sunt mulți servitori în aceste zile care fug fiecare de la stăpânul său.

¹¹ Să iau atunci eu pâinea mea și apa mea și carnea mea pe care am înjunghiat-o pentru tunzătorii mei și să [le] dau [unor] oameni, pe care nu îi cunosc de unde [sunt]?

¹² Astfel tinerii lui David s-au întors pe calea lor și au mers înapoi și au venit și i-au istorisit toate aceste spuse.

¹³ Și David a spus oamenilor săi: Încingeți-vă fiecare sabia. Și și-au încins fiecare sabia; și David de asemenea și-a încins sabia; și s-au urcat după David cam patru sute de bărbați; iar două sute au rămas lângă lucruri.

¹⁴ Dar unul dintre tineri i-a spus lui Abigail, soția lui Nabal, spunând: Iată, David a trimis mesageri din pustiu ca să salute pe stăpânul nostru; și el i-a batjocorit.

¹⁵ Dar oamenii [au fost] foarte buni cu noi și nu am fost vătămați, nici nu ne-a lipsit vreun lucru, cât timp am umblat cu ei, când eram în câmpii;

¹⁶ Ei ne-au fost un zid deopotrivă noaptea și ziua, tot timpul cât am fost cu ei păzind oile.

¹⁷ De aceea acum, să știi și să iei aminte [la] ce dorești să faci, pentru că răul este hotărât împotriva stăpânului nostru și împotriva întregii lui case, pentru că el este [într-atât] un fiu al lui Belial, încât [nimeni] nu poate vorbi cu el.

¹⁸ Atunci Abigail s-a grăbit și a luat două sute de pâini și două burdufuri cu vin și cinci oi gata pregătite și cinci măsuri de [grâne] prăjite și o sută de ciorchini de stafide și două sute de turte de smochine și [le]-a pus pe măgari.

¹⁹ Și a spus servitorilor ei: Mergeți înaintea mea; iată, eu vin după voi. Dar nu i-a spus soțului ei, Nabal.

²⁰ Și a fost [astfel], [pe când ]călărea pe măgar, a coborât pe [partea ]ascunsă a dealului și, iată, David și oamenii săi coborau spre ea; și ea i-a întâlnit.

²¹ Și David spusese: Într-adevăr în zadar am păzit tot ce avea [acesta] în pustiu, astfel încât nimic nu s-a pierdut din tot ce îi [aparținea]; și el mi-a răsplătit rău pentru bine.

²² Astfel și chiar mai mult să facă Dumnezeu dușmanilor lui David, dacă voi lăsa din tot ce îi [aparține ]până la lumina dimineții pe vreunul care urinează la perete.

²³ Și când Abigail l-a văzut pe David, s-a grăbit și a sărit jos de pe măgar și a căzut cu fața la pământ înaintea lui David și s-a plecat până la pământ.

²⁴ Și a căzut la picioarele lui și a spus: Asupra mea, domnul meu, [asupra] mea [să fie] [această] nelegiuire; și să vorbească, te rog, roaba ta în auzul tău și ascultă cuvintele roabei tale.

²⁵ Să nu iei aminte domnul meu, te rog, la acest om al lui Belial, [adică ]la Nabal, pentru că precum îi [este] numele, tot astfel este [și] el; Nabal [este] numele lui și prostie [este] în el; dar eu, roaba ta, nu am văzut pe tinerii domnului meu, pe care i-ai trimis.

²⁶ De aceea acum, domnul meu, [precum] DOMNUL trăiește și [precum] sufletul tău trăiește, văzând că DOMNUL te-a oprit să ajungi [să verși] sânge și să te răzbuni cu propria ta mână, acum, să fie dușmanii tăi și cei care caută [să facă] rău domnului meu, ca Nabal.

²⁷ Și acum, această binecuvântare pe care a adus-o roaba ta domnului meu, să fie dată tinerilor care urmează pe domnul meu.

²⁸ Te rog, iartă fărădelegea roabei tale, pentru că DOMNUL va face într-adevăr domnului meu o casă sigură, deoarece domnul meu luptă bătăliile DOMNULUI și rău nu s-a găsit în tine în [toate] zilele tale.

²⁹ Totuși un om se ridică să te urmărească și să caute sufletul tău; dar sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul vieții cu DOMNUL Dumnezeul tău; și el va arunca sufletele dușmanilor tăi, [ca din ]mijlocul unei praștii.

³⁰ Și se va întâmpla, când DOMNUL va fi făcut domnului meu conform cu tot binele pe care l-a vorbit referitor la tine și te va fi rânduit conducător peste Israel,

³¹ Că aceasta nu va fi o mâhnire pentru tine, nici poticnire a inimii pentru domnul meu, fie că ai vărsat sânge fără motiv sau că domnul meu s-a răzbunat el însuși, dar când DOMNUL se va purta bine cu domnul meu, atunci să îți amintești de roaba ta.

³² Și David i-a spus lui Abigail: Binecuvântat [fie] DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis în această zi să mă întâlnești;

³³ Și binecuvântat fie sfatul tău și binecuvântată [fii] tu, care m-ai oprit în această zi de a ajunge la [vărsare] de sânge și de la a mă răzbuna cu propria mea mână.

³⁴ Căci, într-adevăr, [precum] DOMNUL Dumnezeul lui Israel trăiește, care m-a oprit de la a te vătăma, dacă nu te-ai fi grăbit și nu ai fi venit să mă întâlnești, cu siguranță nu i-ar fi rămas lui Nabal până la lumina dimineții vreunul care urinează la perete.

³⁵ Astfel David a primit din mâna ei [ceea ]ce îi adusese și i-a spus: Urcă-te în pace la casa ta; vezi, am dat ascultare vocii tale și te-am primit.

³⁶ Și Abigail a venit la Nabal; și, iată, el ținea un ospăț în casa lui, ca ospățul unui împărat; și inima lui Nabal [era] veselă, pentru că [era] foarte beat; de aceea ea nu i-a spus nimic, mic sau mare, până la lumina dimineții.

³⁷ Dar s-a întâmplat dimineața, când vinul ieșise din Nabal și soția sa i-a spus toate aceste lucruri, că inima lui a murit în el și el a devenit [ca ]o piatră.

³⁸ Și s-a întâmplat cam [după] zece zile, că DOMNUL l-a lovit pe Nabal încât el a murit.

³⁹ Și când David a auzit că Nabal a murit, a spus: Binecuvântat [fie] DOMNUL, care a pledat în cauza ocării mele din mâna lui Nabal și [care] a oprit pe servitorul său de la rău; fiindcă DOMNUL a întors stricăciunea lui Nabal asupra capului său. Și David a trimis și a vorbit îndeaproape cu Abigail, pentru a o lua de soție.

⁴⁰ Și când servitorii lui David au venit la Abigail, în Carmel, i-au vorbit, spunând: David ne-a trimis la tine, ca să te ia de soție.

⁴¹ Și ea s-a ridicat și s-a plecat cu fața la pământ și a spus: Iată, [lasă ]roaba ta [să fie ]o servitoare pentru a spăla picioarele servitorilor domnului meu.

⁴² Și Abigail s-a grăbit și s-a ridicat și a călărit pe un măgar, cu cinci fete ale ei care mergeau după ea; și a mers după mesagerii lui David și a devenit soția lui.

⁴³ David de asemenea a luat pe Ahinoam din Izreel; și amândouă au fost soțiile sale.

⁴⁴ Dar Saul o dăduse pe Mical, fiica sa, soția lui David, lui Palti, fiul lui Laiș, care [era] din Galim.

사무엘상 25장 Fidela Biblia în limba română