바이블포탈

¹ Şi foametea [era] aspră în ţară.

² Şi s-a întâmplat, după ce au terminat de mâncat grânele pe care le-au adus din Egipt, că tatăl lor le-a spus: Mergeţi din nou, cumpăraţi-ne puţină hrană.

³ Şi Iuda i-a vorbit, spunând: Bărbatul ne-a avertizat hotărât, spunând: Nu îmi veţi vedea faţa decât dacă fratele vostru [va fi] cu voi.

⁴ Dacă voieşti să-l trimiţi pe fratele nostru cu noi, vom coborî şi vom cumpăra pentru tine hrană;

⁵ Dar dacă nu voieşti să [îl] trimiţi, nu vom coborî, pentru că acel bărbat ne-a spus: Nu veţi vedea faţa mea, decât dacă fratele vostru [va fi] cu voi.

⁶ Şi Israel a spus: Pentru ce aţi lucrat [aşa] [de] rău cu mine, [încât] să spuneţi acelui bărbat că mai aveţi un frate?

⁷ Iar ei au spus: Acel bărbat ne-a întrebat cu de-amănuntul despre starea noastră şi despre rudenia noastră, spunând: [Este] tatăl vostru încă în viaţă? [Mai] aveţi [vreun ][alt] frate? Şi noi i-am spus conform cu tonul acestor cuvinte, puteam noi să ştim cu adevărat că el va spune: Coborâţi pe fratele vostru [aici]?

⁸ Şi Iuda i-a spus lui Israel, tatăl său: Trimite băiatul cu mine şi ne vom ridica şi vom merge; ca să trăim şi să nu murim deopotrivă noi şi tu şi micuţii noştri.

⁹ Eu voi fi garanţie pentru el; din mâna mea îl vei cere; dacă nu ţi-l aduc şi nu îl pun înaintea ta, atunci să suport eu vina pentru totdeauna;

¹⁰ Căci dacă nu am fi întârziat, cu adevărat acum am fi întorşi [şi] de această a doua oară.

¹¹ Şi tatăl lor, Israel, le-a spus: Dacă aşa [trebuie să fie] acum, faceţi aceasta; luaţi din cele mai bune roade din ţară în vasele voastre şi duceţi-i înapoi un dar acelui bărbat, puţin balsam şi puţină miere, mirodenii şi smirnă, nuci şi migdale;

¹² Şi luaţi dublul banilor în mâna voastră; şi banii care au fost aduşi înapoi la gura sacilor voştri, duceţi-[i] înapoi în mâna voastră; poate aceasta [a fost] o neatenţie.

¹³ Luaţi de asemenea pe fratele vostru şi ridicaţi-vă, mergeţi din nou la acel bărbat;

¹⁴ Şi Dumnezeu cel Atotputernic să vă dea milă înaintea acelui bărbat, ca el să trimită pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin. Dacă este să fiu văduvit [de copiii mei], eu sunt văduvit.

¹⁵ Şi bărbaţii au luat acel dar şi au luat dublul banilor în mâna lor şi pe Beniamin; şi s-au ridicat şi au coborât în Egipt şi au stat înaintea lui Iosif.

¹⁶ Şi când Iosif a văzut pe Beniamin cu ei, a spus administratorului casei sale: Adu [aceşti] bărbaţi în casă şi înjunghie animale şi pregăteşte, pentru că [aceşti] bărbaţi vor mânca cu mine la amiază.

¹⁷ Şi bărbatul a făcut cum Iosif a cerut; şi bărbatul a adus bărbaţii în casa lui Iosif.

¹⁸ Şi bărbaţii s-au temut, deoarece au fost aduşi în casa lui Iosif; şi au spus: Din cauza banilor care au fost întorşi înapoi în sacii noştri de prima dată suntem aduşi înăuntru; ca el să caute motiv împotriva noastră şi să cadă asupra noastră şi să ne ia ca robi şi măgarii noştri.

¹⁹ Şi s-au apropiat de administratorul casei lui Iosif şi au vorbit îndeaproape cu el la uşa casei,

²⁰ Şi au spus: Vai, domnule, noi, într-adevăr, am coborât de prima dată pentru a cumpăra hrană.

²¹ Şi s-a întâmplat când am venit la han, că am deschis sacii noştri şi, iată, banii [fiecărui] bărbat [erau] la gura sacului său, banii noştri în greutate deplină; şi noi am adus aceşti [bani] înapoi în mâna noastră.

²² Şi alţi bani am adus [aici] în mâna noastră pentru a cumpăra hrană; nu putem spune cine a pus banii noştri în sacii noştri.

²³ Iar el a spus: Pace vouă, nu vă temeţi; Dumnezeul vostru şi Dumnezeul tatălui vostru v-a dat comoară în sacii voştri; eu am avut banii voştri. Şi l-a adus pe Simeon la ei.

²⁴ Şi bărbatul a adus bărbaţii în casa lui Iosif şi [le-]a dat apă şi ei şi-au spălat picioarele; iar el a dat măgarilor lor nutreţ.

²⁵ Şi au pregătit darul înainte să vină Iosif la amiază, pentru că au auzit că vor mânca pâine acolo.

²⁶ Şi după ce Iosif a venit acasă, i-au adus darul, care [era] în mâna lor, în casă şi i s-au prosternat până la pământ.

²⁷ Iar el i-a întrebat despre bunăstarea [lor] şi a spus: [Este] bine tatăl vostru, bătrânul despre care voi aţi vorbit? Mai trăieşte?

²⁸ Iar ei au răspuns: Servitorul tău, tatăl nostru, [este] sănătos, încă trăieşte. Şi ei şi-au aplecat capetele şi s-au prosternat.

²⁹ Iar el şi-a ridicat ochii şi a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale, şi a spus: [Este] acesta fratele vostru mai tânăr, despre care mi-aţi vorbit? Şi a spus: Dumnezeu să aibă har fața de tine, fiule.

³⁰ Şi Iosif s-a grăbit, pentru că adâncurile lui fremătau pentru fratele său; şi a căutat [un loc] [unde] să plângă; şi a intrat în camera [sa] şi a plâns acolo.

³¹ Şi el şi-a spălat faţa şi a ieşit şi s-a stăpânit şi a spus: Puneţi pâine.

³² Şi au pus pentru el deoparte şi pentru ei deoparte şi pentru egiptenii care mâncau cu el deoparte, pentru că egiptenii nu pot mânca pâine cu evreii, pentru că aceasta [este] o urâciune pentru egipteni.

³³ Şi au şezut înaintea lui, întâiul născut conform cu dreptul său de întâi născut şi cel mai tânăr conform tinereţii sale; şi bărbaţii se minunau unul către altul.

³⁴ Şi a luat [şi] le-a [trimis] daruri de mâncare din [cele] dinaintea lui; iar darul de mâncare al lui Beniamin era de cinci ori mai mult decât al oricăruia dintre ei. Şi au băut şi s-au bucurat împreună cu el.

창세기 43장 Fidela Biblia în limba română