바이블포탈

¹ Şi s-a întâmplat după aceste lucruri, [că ]Nabot izreelitul avea o vie în Izreel, care [era] în Izreel, lângă palatul lui Ahab, împăratul Samariei.

² Şi Ahab i-a vorbit lui Nabot, spunând: Dă-mi via ta, pentru a o avea ca grădină de verdeţuri, pentru că aceasta [este] aproape de casa mea; şi îţi voi da pentru ea o vie mai bună decât ea; [sau], dacă ţi se pare bine, îţi voi da valoarea ei în bani.

³ Şi Nabot i-a spus lui Ahab: Departe fie de DOMNUL, ca eu să îţi dau moştenirea părinţilor mei.

⁴ Şi Ahab a intrat în casa lui trist şi nemulţumit din cauza cuvântului pe care Nabot izreelitul i-l vorbise, pentru că spusese: Nu îţi voi da moştenirea părinţilor mei. Şi s-a culcat pe patul său şi şi-a întors faţa şi a refuzat să mănânce pâine.

⁵ Dar Izabela, soţia lui, a venit la el şi i-a spus: De ce este duhul tău atât de trist încât nu mănânci pâine?

⁶ Iar el i-a zis: Pentru că am vorbit lui Nabot izreelitul şi i-am spus: Dă-mi via ta pentru bani; sau altfel, dacă îţi place, îţi voi da [o] [altă] vie pentru aceasta; şi el a răspuns: Nu îţi voi da via mea.

⁷ Şi Izabela, soţia sa, i-a zis: Nu guvernezi tu acum împărăţia lui Israel? Ridică-te [şi] mănâncă pâine şi inima să îţi fie veselă; eu îţi voi da via lui Nabot izreelitul.

⁸ Astfel, ea a scris scrisori în numele lui Ahab şi [le-]a sigilat cu sigiliul său şi a trimis scrisorile la bătrânii şi la nobilii care [erau] în cetatea lui, locuind cu Nabot.

⁹ Şi ea a scris în scrisori, spunând: Proclamaţi un post şi înălţaţi pe Nabot printre oameni;

¹⁰ Şi puneţi doi oameni, fii ai lui Belial, înaintea lui, pentru a aduce mărturie împotriva lui, spunând: Tu ai blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Şi [apoi ]scoateţi-l şi împroşcaţi-l cu pietre încât să moară.

¹¹ Şi oamenii cetăţii lui, bătrânii şi nobilii care erau locuitorii cetăţii lui, au făcut precum Izabela a trimis la ei [şi] precum [era] scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

¹² Ei au proclamat un post şi l-au înălţat pe Nabot printre oameni;

¹³ Şi au intrat doi oameni, copii ai lui Belial, şi au stat în picioare înaintea lui; şi oamenii lui Belial au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, în prezenţa poporului, spunând: Nabot a blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Apoi l-au scos din cetate şi l-au împroşcat cu pietre, încât el a murit.

¹⁴ Atunci au trimis la Izabela, spunând: Nabot a fost împroşcat cu pietre şi este mort.

¹⁵ Şi s-a întâmplat, când Izabela a auzit că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi era mort, că Izabela i-a spus lui Ahab: Ridică-te, i-a în stăpânire via lui Nabot izreelitul, pe care a refuzat să ţi-o dea pentru bani, pentru că Nabot nu mai este în viaţă, ci [este] mort.

¹⁶ Şi s-a întâmplat, când Ahab a auzit că Nabot era mort, că Ahab s-a ridicat să coboare în via lui Nabot izreelitul, pentru a o lua în stăpânire.

¹⁷ Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

¹⁸ Ridică-te, coboară pentru a-l întâlni pe Ahab, împăratul lui Israel, care [este] în Samaria; iată, [el este] în via lui Nabot, unde a coborât pentru a o lua în stăpânire.

¹⁹ Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai ucis şi ai şi luat de asemenea în stăpânire? Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: În locul unde câinii au lins sângele lui Nabot vor linge câinii sângele tău, chiar pe al tău.

²⁰ Şi Ahab i-a spus lui Ilie: M-ai găsit, o duşmanul meu? Iar el i-a răspuns: [Te]-am găsit, pentru că te-ai vândut pentru a lucra [ce este] rău în ochii DOMNULUI.

²¹ Iată, voi aduce răul asupra ta şi voi îndepărta posteritatea ta şi voi stârpi din Ahab pe cel care urinează la perete şi[ ]pe cel închis şi pe cel rămas în Israel,

²² Şi voi face casa ta precum casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi precum casa lui Baaşa, fiul lui Ahiia, pentru provocarea cu care [m]-ai provocat la mânie şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.

²³ Şi despre Izabela de asemenea a vorbit DOMNUL, spunând: Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul de la Izreel.

²⁴ Pe cel ce moare din Ahab în cetate câinii îl vor mânca; şi pe cel ce moare în câmp, îl vor mânca păsările cerului.

²⁵ Dar nu fusese nimeni asemenea lui Ahab, care să se fi vândut pentru a lucra stricăciune în ochii DOMNULUI, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea.

²⁶ Şi a lucrat cu groaznică urâciune în urmarea idolilor, conform cu toate [lucrurile] pe care le-au făcut amoriţii, pe care DOMNUL îi alungase dinaintea copiilor lui Israel.

²⁷ Şi s-a întâmplat, după ce Ahab a auzit aceste cuvinte, că şi-a rupt hainele şi a pus sac pe carnea lui şi a postit şi s-a culcat în sac şi umbla încet.

²⁸ Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

²⁹ Vezi cum s-a umilit Ahab înaintea mea? Pentru că s-a umilit înaintea mea, nu voi aduce răul în zilele sale; [ci ]în zilele fiului său voi aduce răul asupra casei lui.

열왕기상 21장 Fidela Biblia în limba română