바이블포탈

¹ De aceea și noi, fiind încercuiți cu un nor așa de mare de martori, să lăsăm deoparte fiecare greutate și păcatul care [ne] copleșește așa de ușor și să alergăm cu răbdare cursa care este pusă înaintea noastră,

² Privind cu atenție la Isus, autorul și desăvârșitorul credinței [noastre] care, pentru bucuria pusă înaintea lui, a îndurat crucea, disprețuind rușinea și este așezat la dreapta tronului lui Dumnezeu.

³ Căci luați aminte la cel ce a îndurat o astfel de împotrivire a păcătoșilor față de el, ca nu cumva să obosiți și să cădeți de oboseală în mințile voastre.

⁴ [Voi] nu v-ați împotrivit încă până la sânge, luptând împotriva păcatului.

⁵ Și ați uitat îndemnul care vă vorbește ca unor copii: Fiul meu, nu disprețui disciplinarea Domnului, nici nu cădea de oboseală când ești mustrat de el;

⁶ Fiindcă Domnul disciplinează pe cine iubește și biciuiește pe fiecare fiu pe care îl primește.

⁷ Dacă îndurați disciplinarea, Dumnezeu se poartă cu voi precum cu fii; căci, care este fiul pe care nu îl disciplinează tatăl?

⁸ Dar dacă sunteți fără disciplinare, din care toți sunt părtași, atunci sunteți bastarzi și nu fii.

⁹ Mai mult, după carnea noastră am avut părinți care [ne-]au disciplinat și [i-]am respectat; nu cu atât mai mult să fim în supunere Tatălui duhurilor și să trăim?

¹⁰ Fiindcă ei, într-adevăr, pentru puține zile[ ne] disciplinau după cum li se părea bine; dar el, pentru folosul [nostru], ca să fim părtași ai sfințeniei lui.

¹¹ Dar nicio disciplinare din prezent nu pare a fi bucurie, ci mâhnire; totuși la urmă ea dă rodul pașnic al dreptății celor ce au fost antrenați prin ea.

¹² De aceea, ridicați mâinile care atârnă și [îndreptați] genunchii slăbiți;

¹³ Și faceți cărări drepte pentru picioarele voastre, ca nu cumva cel șchiop să fie abătut de pe cale ci, mai degrabă, să fie vindecat.

¹⁴ Urmăriți pacea cu toți [oamenii] și sfințenia, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul;

¹⁵ Veghind, ca nu cumva cineva să fie lipsit de harul lui Dumnezeu, ca nu cumva, răsărind vreo rădăcină de amărăciune, să [vă] tulbure și prin aceasta mulți să fie întinați;

¹⁶ Ca nu cumva să [fie] cineva curvar sau profan, ca Esau, care pentru o singură mâncare și-a vândut dreptul său de întâi născut.

¹⁷ Fiindcă știți că mai apoi, voind să moștenească binecuvântarea, a fost respins; fiindcă nu a găsit loc pentru pocăință, deși cu grijă a căutat-o cu lacrimi.

¹⁸ Fiindcă nu v-ați apropiat de muntele care se putea atinge și care ardea cu foc, nici de negură și întuneric și furtună,

¹⁹ Și [nici] [de] sunetul de trâmbiță și [de] vocea cuvintelor, pe care cei ce au auzit[-]o au implorat să nu li se mai vorbească [nici][un] cuvânt;

²⁰ (Fiindcă nu puteau îndura ceea ce era poruncit: Chiar dacă un animal atinge muntele, să fie ucis cu pietre, sau străpuns cu lancea;

²¹ Și așa de înspăimântătoare era priveliștea, [încât] Moise a spus: Sunt tare îngrozit și tremur);

²² Ci v-ați apropiat de muntele Sion și de cetatea Dumnezeului cel viu, Ierusalimul ceresc, și de miriadele de îngeri,

²³ De adunarea tuturor și biserica întâilor născuți, care sunt scriși în cer, și de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, și de duhurile celor drepți, făcuți desăvârșiți,

²⁴ Și de Isus, mijlocitorul legământului cel nou, și de sângele stropirii, care vorbește lucruri mai bune decât [al] [lui] Abel.

²⁵ Vedeți să nu refuzați pe cel ce vorbește. Căci dacă nu au scăpat cei ce l-au refuzat pe cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult [nu vom scăpa] noi, dacă ne întoarcem de la cel [ce vorbește ]din cer,

²⁶ A cărui voce a clătinat pământul atunci, dar acum a promis, spunând: Eu clatin încă o dată, nu doar pământul, ci și cerul.

²⁷ Și [acest] [cuvânt]: Încă o dată, arată îndepărtarea lucrurilor clătinate, ca a unor lucruri făcute, pentru ca să rămână acele lucruri care nu pot fi clătinate.

²⁸ De aceea, primind o împărăție care nu poate fi clătinată, să avem har prin care să servim plăcut lui Dumnezeu, cu reverență și teamă evlavioasă,

²⁹ Fiindcă, Dumnezeul nostru [este] un foc mistuitor.

히브리서 12장 Fidela Biblia în limba română